Detalii

Zalău (original și colocvial Zălau;[4] în maghiară Zilah, în germană Zillenmarkt sau Waltenberg)[5] este municipiul de reședință al județului Sălaj, Transilvania, România, format din localitățile componente Stâna și Zalău (reședința). Conform recensământului din anul 2011, Zalău are o populație de 56.205 locuitori.

Etimologie

Diverși cercetători (filologi, istorici) au evidențiat câteva tipologii în care se poate încadra toponimul Zalău. La fel ca denumirea de Sălaj (Țara Silvaniei, din latină) și denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chende-Roman, autorul lucrării "Dicționar etimologic al localităților din județul Sălaj", susține că ambele toponime, atât Zalău, cât și Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din silva, iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chende se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj și Zalău ținutul era acoperit de păduri și este posibil să fi existat și plantații mari de viță de vie. Astfel, toponimul silva, care a condus apoi spre numele de Zalău și Sălaj, s-a format la fel ca multe alte toponime din județ care prezintă o caracteristică a locului, ca, de exemplu, Făgetu (zonă cu foarte mulți fagi), Plopiș (zonă cu mulți plopi), Pădureni, Păduriș, Cerișa (zonă cu mulți cireși), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel și altele.

Onufrie Vințeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă și oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din "zalaj", din limba rusă, care are sensul de depresiune între două movile.[6] A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din "zola", întâlnit în limbile slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Acest cercetător presupune că, în Zalău, au avut loc numeroase defrișări de păduri prin metoda arderii.[6] A treia ipoteză avansează ideea că toponimul vine din "zalov", participiu de la verbul zalovitti, care înseamnă a începe să prinzi.

Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului "zilai" din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roșu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr, deoarece în zonă se cultiva viță de vie.

Filologul Gh. Chende-Roman a explicat și forma în care Zalăul a fost atestat în 1808 sub denumirea germană de Zillenmarkt și Waltenberg. Zillenmarkt semnifică "piața Zalău". Wald înseamnă pădure, iar berg înseamnă munte, astfel că toponimul însemna "munte împădurit".

Geografie

Municipiul Zalău este situat în zona centrală a județului Sălaj, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu același nume și culmea Meseșului.[62] Cu o suprafață totală de 90,09 km2, teritoriul administrativ al municipiului include și localitatea Stâna.

Zalău este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum – cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a provinciei romane Dacia. În epoca medievală reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca–Satu Mare–Petea, DN1F–E81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest.

Clima

Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200–500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2,5 °C, iar a lunii iulie este de +19,3 °C.