Detalii

Turceni
 

          Din punct de vedere geografic, localitatea Turceni este situata în partea de sud-vest a României facând parte din judetul Gorj. Este amplasata la sud de Municipiul Târgu-Jiu – resedinta judetului, la o distanta de 55 km pe drumul judetean 673A pe partea dreapta râului Jiu, la o altitudine ce difera între 121 m si 324 m fata de nivelul marii.

          Teritoriul localitatii Turceni se întinde în cea mai mare parte pe interfluviul Jiului si al Jiltului.
Situata la punctul de convergenta a drumurilor judetene ce leaga localitatile Târgu-Jiu judetul Gorj, Filiasi judetul Dolj, Strehaia judetul Mehedinti, Turceni a devenit în special începând cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea si pâna astazi un important centru al vietii economice, agricole si comerciale din cursul inferior al Jiltului.
Dezvoltându-se în conditii de departare destul de mare de zonele urbane, din aceasta localitate, plecau în diverse colturi ale tarii si chiar în alte tari importante cantitatii de lemn de stejar si fag, grâu, porumb, vinuri, animale etc, în special de pe proprietatile marilor mosieri Dinu Stolojanu, Neicu Calotescu, Costica Paunescu dar si din gospodariile taranesti mijlocii si mici. Transportul se facea cu carul tras de boi vara sau cu sania iarna, când se obisnuia plecatul în convoi “cu chirie” spre gara Filiasi situata la 20 km de Turceni sau spre târgurile saptamânale din Turceni, Tântareni, Strehaia si Pesteana, precum si spre frumosul târg anual care se organizeaza în satul Gârbov în zilele de 6, 7 si 8 septembrie.
Din punct de vedere al retelei hidrografice, localitatea este udata de apele Jiului si Jiltului ape cu scurgeri neîntrerupte, jucând un rol important în viata si activitatea oamenilor de-a lungul timpului.
Alimentarea cu apa a populatiei s-a facut mai întâi din izvoare cu scurgere naturala apoi a fost amenajate stiubeie si fântâni, iar din anul 1975 în centrul localitatii s-a amenajat o retea de aductiune si distributie a apei pe o lungime de 11,3 km la care sunt racordati 1400 apartamente, 45 gospodarii ale populatiei si 31 agenti economici.
Vegetatia si fauna proprie etajului forestier cu paduri de stejar si fag pure sau în amestec, intercalate cu întinse suprafete agricole si pasuni au permis oamenilor înca din timpuri imemorabile sa valorifice lemnul, sa practice agricultura si sa dezvolte cresterea animalelor.

Ca vecini, localitatea Turceni se învecineaza la est cu comuna Plopsoru hotarul fiind format de Râul Jiu, în partea de nord se învecineaza cu comuna Urdari, limita vestica urmareste o linie conventionala care traverseaza padurea Strâmba, Dealul Mare ce o desparte de comuna Negomir si Borascu, la apus se învecineaza cu comuna Borascu despartita tot printr-un hotar conventional, la sud este despartita tot printr-un hotar conventional de comuna Ionesti cea mai sudica localitate a judetului Gorj, la sud-vest tot printr-un hotar conventional se învecineaza cu comuna Grozasti din Judetul Mehedinti.
Astazi, localitatea Turceni se compune din urmatoarele sate: 1 Turceni, Jiltul, Murgesti, Valea Viei, Gârbov si Strâmba.
Legatura între localitatea de resedinta Turceni si satele componente se face prin drumul judetean 673A si drumul judetean 674.
Satele au forma lineara dar au si multe ulite.

Trasatura caracteristica a satelor localitatii Turceni o constituie asezarea si dezvoltarea acestora de-a lungul vailor formate de albiile Jiului si Jiltului. Transformari esentiale în viata satelor localitatii noastre ca si acela din Principatele Române s-au produs în urma legilor date de dormitorul Alexandru Ioan Cuza prin care satele au fost scoase “la sosea”.
Denumirea satelor componente localitatii s-a pastrat de-a lungul anilor fara a suferi schimbari esentiale fata de primele atestari documentare.

În ceea ce priveste apartenenta administrativa, trebuie remarcat faptul ca, în timp ce s-au schimbat mereu unele sate care compun acum localitatea Turceni unele din aceste sate fiind chiar ele centre de comuna2 asa cum este cazul cu satele Strâmba Jiu, Gârbov, Murgesti care polarizau în jurul lor alte sate sau foste comune asa cum este cazul si cu satele Stolojani, Turcenii de Jos, Turcenii de Sus care astazi formeaza un singur sat Turceni care este si resedinta localitatii.
Trebuie scos totul în evidenta faptul ca toate aceste comune fiind limitrofe au pastrat întotdeauna un permanent schimb economic si cultural, schimb ce a apropiat în permanenta oamenii dând posibilitatea ca la reforma administrativa din anul 1968 sa se creeze aceasta puternica localitate administrativa care este localitatea Turceni3 cu o suprafata de 7876 ha si o populatie de 8483 locuitori.
Pe teritoriul localitatii Turceni la confluenta Jiului cu Jiu la dreapta drumului ce leaga localitatea Turceni de comuna Branesti a fost amplasata în anul 1971 Termocentrala Turceni ce urma sa aiba o putere instalata de 2400MW cu termen de dare în folosinta în anul 1985 ocupând o suprafata de 485ha din suprafata arabila a comunei.

Din albia Jiltului si a Jiului îndeosebi se extrage prin balastiere amenajate nisipul si balastul folosite pentru constructie în cadrul termocentralei, constructii de locuinte, constructii social-culturale, balastari de drumuri etc.

Atractii turistice

In partea vestica a satului Stramba Jiu, intr-o oaza verde din marginea padurii seculare, dainuieste de veacuri un sfant lacas in care se inchinau mosii si stramosii nostri in vremuri de restriste si de pace, si in care ne inchinam si noi astazi. Aceasta manastire, cu hramul ‘Sfanta Treime’ praznuit de Rusalii este cunoscut din vechime sub denumirea de ‘Schitul Stramba’, de care ne vorbeste inscriptia zugravita deasupra intrarii in pronaos, conform careia aceasta exista deja la 1519.

      In anul 1603 se fac mari reparatii la acest schit, avandu-l drept ctitor pe Stoichita Raioseanu care se asezase aici inca din 1954. Acesta facea parte din patura micii boierimii pe care s-a sprijinit Mihai Viteazul in realizarea politicii sale externe. Evenimentele tragice din timpul Razboiului de Independenta si Primul razboi mondial, au adus lacasul in paragina, ramanand numai biserica in picioare. La 5 noiembrie 1923, ieromonahul Veniamin Pestrea venit in satul natal de la Muntele Athos, a consfiintit actul de reinfiintare a Schitului Stramba, contribuind la refacerea si consolidarea bisericii si a casei-staretiei pe vechile ruini. In anul 1927 Comisia Monumentelor istorice, condusa de Nicolae Iorga a trecut-o in lista monumentelor istorice. Din anul 1956 devine manastire de maici, avand ca stareta pe Monahia Ermionia Candea, care timp de 27 de ani a condus nevoile acestei manastiri. Din anul 1991 sub conducerea maicii starete Monahia Marina Gligor manastirea cunoaste cea mai mare dezvoltare atat pe plan administrativ cat si duhovnicesc.

Astazi, manastirea Sfanta Treime din Stramba Jiu este vizitata de sute de pelerini dornici sa-si hraneasca sufletul cu darurile duhovnicesti pe care le gasesc la aceasta Sfanta manastire.

In memoria celor 66 de strambeni ce si-au pierdut viata in confruntarile din primul razboi mondial si a altor 42 de sateni care si-au pierdut viata pe campurile de lupta din al doilea razboi mondial, in centrul satului s-a ridicat ‘Monumentul eroilor’, construit intre 1924-1925 din initiativa ieromonahului Veniamin C. Pestrea, locuitor al satului, care ulterior a adus si doua tunuri din depozitele armatei din Targoviste.

Acestea sunt amplasate in dreapta si stanga monumentului dandu-i un aspect deosebit. Anual de ‘Ziua Inaltarii’, aici, se desfasoara activitati cultural-religioase care comemoreaza eroii locului.