Detalii

Huedin (în maghiară Bánffyhunyad, în germană Heynod) este un oraș în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Bicălatu și Huedin (reședința). La recensământul din anul 2011 au fost înregistrați 9.346 locuitori, Huedin fiind cea mai mică localitate urbană a județului Cluj. În același timp, este singura localitate cu statut de oraș din județ, celelalte cinci centre urbane având statut de municipiu.

Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).

Istoric

În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația autohtonă să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă.

Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de sacerdos de villa Hunad, Hunok. Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe vechiul drum al sării dintre Depresiunea Transilvaniei și Câmpia de Vest. Începând cu secolul XV așezarea devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum, iar în 1961 avea să fie declarat oraș. În perioada dintre cele două războaie mondiale Huedinul a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic).

Arhitectul și publicistul Károly Kós, împreună cu alți intelectuali maghiari din Țara Călatei, a proclamat în Huedin Republica din Călata, o republică inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică maghiară de la 1889 și reunite sub numele de transilvanism. Statul ar fi avut capitala aici.

Geografie

Orașul Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul județean care unește județul Sălaj (la nord) cu localitățile dinȚara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râului Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altitudine de peste 500 m.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Huedin se ridică la 9.346 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.439 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (56,52%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (27,8%) și romi (11,31%). Pentru 4,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,66%), dar există și minorități de reformați (26,58%), penticostali (4,76%) romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1%). Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Obiective turistice

 

Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus -ului.

Biserica reformată-calvină. Ridicată în secolul al XIII-lea, ca biserică romano-catolică, reconstruită în secolul al XVI-lea, renovată în secolul al XVIII-lea. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologic.

Biserica romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogotic.

Biserica ortodoxă - parohia Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, era cunoscută și sub numele de "Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantin.

Biserica veche greco-catolică "Sfânta Treime" este cunoscută și sub numele de "biserica de pe strada Poștei" (astăzi ortodoxă - parohia Huedin II, încă neretrocedată). A fost ridicată în anul 1910 în stil neobizantin, prin efortul românilor din Huedin și din satele apropiate. La interior, pe pereți există o frumoasă pictură în stil bizantin[21]. Mai precis, această biserică cu hramul "Sfânta Treime" a fost zidită cu efortul a 20 de familii de români greco-catolici din Huedin, apartinând la acea dată parohiei române unite din satul vecin, Brăișoru, preot paroh fiind atunci Pr. Vasile Meseșan. Biserica a fost sfințită de către Mitropolitul Blajului, IPSS Dr. Victor Mihali de Apșa. Dupa anii 1930 biserica devine una parohială, iar mai târziu centrul protopopiatului greco-catolic din zonă avându-l ca paroh și protopop al tractului Huedin pe Pr. Gheorghe Rusu, care servește biserica aceasta pâna în 1948, când Biserica Română Unită, Greco-Catolică, a fost interzisă de regimul comunist instalat la putere de către sovietici, iar lăcașurile de cult i-au fost luate de către Biserica Ortodoxă Română.

Biserica nouă greco-catolică cu hramul "Coborârea Spiritului Sfânt", ridicată în 2008, în stil neoromanic, prin grija Pr. paroh Viorel Bănuț. La interior, pereții și iconostasul au o frumoasă pictură în stil neo-bizantin. Lăcașul de cult a fost sfințit pe 22 iunie 2008 de Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PSS Dr. Florentin Crihălmeanu și Episcopul greco-catolic de Oradea, PSS Dr. Virgil Bercea.

Conacul Barcsay, construit în secolul al XVIII-lea. Poartă numele fostului proprietar, iar în prezent este utilizat ca școală.
În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica reformată-calvină construită în secolul al XVII-lea.