Detalii

În urma săpăturilor efectuate pe raza orașului Rupea s-a atestat prezența omului pe aceste meleaguri încă de acum 2.000 de ani, în partea de jos a orașului descoperindu-se o piatră militară romană. Denumirea localității derivă din cuvântul latin “rupes” care înseamnă con de stâncă și se atribuie stâncii cuaternare pe care se înalță cetatea.

Ca reședință de târg, Rupea este amintită încă din 1433 și cunoscută ulterior ca un centru comercial dezvoltat. Anual se țineau aici 4 târguri mari. Târgurile din Rupea erau cele mai renumite din Transilvania epocii. Pe timpul lui Matei Corvin, Rupea era centrul a 12 bresle de meștesugari.

În vestul orașului, pe o stâncă abruptă de rocă din bazalt, este așezată Cetatea Rupea, care este una dintre cele mai vechi și mai puternice cetăți din Transilvania, aceasta fiind atestată documentar pentru prima dată în anul 1324, cu toate că a fost construită cu mult înainte de acea dată, dar nu există documente în acest sens.

În anul 1601, Mihai Viteazul trece pe aici, iar mai târziu, Ștefăniță Vodă.

În anul 1688 se instalează în cetate primii soldați austrieci, aceștia renovând cetatea.

Coloniștii sași, sosiți în a doua jumătate a secolului al XII-lea, și-au adus o contribuție determinantă la coagularea și dezvoltarea localității.

Principala ocupație a locuitorilor era agricultura și creșterea vitelor, Rupea fiind și un centru comercial și de meserii foarte important.

Până la Marea Unire din 1918 precum și în perioada interbelică, sașii constituiau o parte importantă a populației, fapt ce și-a lăsat amprenta asupra aspectului occidental al târgului (oraș din 1951). Atunci, Rupea a jucat un rol important în întreg ținutul. Aici s-a format primul consiliu național din județul Târnava Mare.

Din punct de vedere economic și cultural, este de remarcat că înainte de anul 1918, Rupea avea 4 bănci, dintre care cea mai importantă era Banca Cetatea, iar în 1920 a luat ființă prima școală gimnazială românească. Încă din secolul al XIX-lea este atestată la Rupea şi şcoala elementară superioară, o şcoală săsească ce avea nouă clase pentru băieţi şi opt clase pentru fete.

Dupa cel de-al doilea război mondial, deși situația geo-politică a României a determinat o stagnare a dezvoltării, atât la nivel național cât și local, Rupea a continuat să se dezvolte, construindu-se policlinica, casa de cultură, cinematograful, cartierele cu blocuri de locuințe, aductiunea apei și s-au dezvoltat întreprinderile industriale și mestesugărești.

Descrierea zonei

Mediul economic din Rupea a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, atât datorită resurselor naturale specifice zonei, cât şi amplasării strategice a oraşului pe drumul european E60. Oraşul beneficiază şi de acces la calea ferată, fapt care sporeşte capacitatea logistică a companiilor care s-au instalat în zonă.

Sectoarele economice cu cel mai mare potenţial de dezvoltare în zonă sunt: – servicii de alimentaţie, turism, dezvoltarea de facilităţi de cazare; – agricultura şi fabricarea produselor alimentare; – silvicultura, exploatarea lemnului şi fabricarea de produse din lemn; – industria extractoare şi fabricarea de produse folosite în construcţii.

Stimulente investiţionale

– forţa de munca şcolarizată şi calificată; – preţuri reduse la terenuri şi spaţii comerciale, comparativ cu alte zone; – facilităţi oferite de către administraţia publică locală; – amplasarea localităţii pe drumul european E60 şi accesul la calea ferată;

În Rupea funcţionează un birou local al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov şi un punct de lucru al Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, fapt care înlesneşte comunicarea societăţilor cu organismele statului şi accesul permanent la ultimele informaţii din domeniul economic.