Detalii

Râșnov (în germană Rosenau, în maghiară Rozsnyó până în 1910 și apoi Barcarozsnyó) este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România. Este situat în sud-vestul Depresiunii Brașovului, la 15 km de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 676 m altitudine medie. Localitatea numără în prezent aproximativ 16.000 locuitori. Stema orașului reprezintă un scut cu trei trandafiri.

Principalul monument al orașului este Cetatea Râșnov, dar exista si alte monumente turistice, cum ar fi: Dino Parc Râșnov, Piața Unirii din Râșnov, etc.

Date geografice

Situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru, la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul nordic al culoarului (trecătorii) Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov păstrează de peste veacuri același iz istoric al unui burg prosper.

Râșnovul se găsește la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecția meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela 45°35´ latitudine nordică. În cadrul județului, orașul are o poziție sud – estică, fiind poziționat de-a lungul drumului național DN 73 aflându-se la circa 15 km de municipiul Brașov, 21 km de orașul Predeal, 9 km de stațiunea turistică Poiana Brașov.

Etimologie

Prima menționare documentară a Râșnovului datează însă din 1331 sub numele de Rosnou, mai târziu în 1343 apare cu numele de Rosnov. O altă denumire care apare în documente este Villa Rosarum.

Se pare că denumirea germană Rosenau se traduce prin Rosen-Au = „Valea cu țipirig” sau „cu trandafiri”.

Istoric

Atestare antică documentară
Cronologic aflăm atestarea din Tăblițele de la Sinaia, în lucrarea Cronica getă apocrifă pe plăci de plumb? de Romalo Dan. A II-a atestare îi aparține geografului Ptolemeu în lucrarea Geografia, cu numele complet Orientarea geografică (Γεωγραφικὴ Ὑφήγησις, Geografikí Yfígisis), aprox. 150 d. H., Alexandria.

În Antichitate a existat Castrul roman Cumidava, situat la 4 km nordvest de Râșnov. Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității.

În intervalul 1211-1225, în timpul domniei regelui Andrei al II-lea al Ungariei, cavelerii teutoni au edificat prima biserică, lăcaș cu hramul Sfântul Gheorghe. Biserica a fost construită la poalele cetății Râșnov, lângă unicul turn de observație aflat acolo, turn desființat din sec. XIX.

În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populații germanice denumite „sași”, deși majoritatea proveneau din vestul Sfântul Imperiu Roman, din valea Rinului. În anul 1427 Râșnovul și cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri.[4] Cu timpul localitatea a dobândit importanță comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale lemnarilor, țesătorilor și sticlarilor (de aici toponimul Valea Glăjeriei).

În 1600, după Bătălia de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reușească cucerirea Cetății Râșnov. Pastorul Paul și fiul său au fost uciși de mercenari.[5] Mihai Viteazul a acordat privilegii bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din Râșnov, în documentele cancelariei sale numind așezarea "oraș al domniei mele".

Însă nu întotdeuna viața locuitorilor a fost ușoară în Râșnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce și tătare năvăleau în așezare și distrugeau tot ce râșnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetății Râșnov, în prezent simbol al orașului și atracție turistică.

După Primul Război Mondial, cadrul geografic favorabil oferă Râșnovului o nouă oportunitate economică: turismul. Statutul de stațiune climaterică a fost primit de comuna Râșnov în anul 1929. În perioada comunismului, pentru Râșnov opțiunea autorităților a fost industrializarea, statul construind cartiere de locuințe pentru cei veniți să ocupe locurile de muncă, iar comuna Râșnov a devenit oraș în anul 1950.

Orașul Râșnov nu are alte localități componente, fiind format din zone de case și cartiere de blocuri de locuințe (cartierul Romacril, cartierul Florilor, cvartal ISR).