Detalii

Istorie

 

Despre existența comunei Budila se pomenește în cartea „Székely Zöld". Această lucrare cuprinde ca dată anul 1211 care marchează venirea Cavalerilor Teutoni în părțile Depresiunii Bârsei, unde s-au așezat ca locuitori stabili. Venirea acestora a facut ca locuitorii Budilei să se retragă spre regiunea deluroasă, pe Valea Ducșoarei, la circa 2 km spre est de actuala vatră a comunei.

 

În anul 1214, după năvălirea tătarilor, regele Ungariei, Adalbert al IV-lea a donat teritoriul Budilei logofătului Dumitru din Prejmer. În anul 1332 comuna figurează sub numele de Buduli, aparținând din punct de vedere administrativ de Sfântu Gheorghe. Nu se cunoaște în ce imprejurări și de către cine a fost donată comuna voievodului Transilvaniei în anul 1405.

 

Cel mai vechi document cunoscut care atestă existența comunei îl constituie un sarcofag pe care este gravat textul următor: „TUMULUS GENEROSI D. CLEMENTIS BELDI DE UZON TRIUM SEDIUM SICULICALIUM SEPSI KISDI ET ORBAI SUP ..... REGIUS CAPITENEUS ........... VERO EXPEDITONIBUS VICTO .... RELI .... PROPG ...... STADIO AETATIS XXX ..... 1677.D.6.FEBR."

 

Referitor la originea denumirii comunei, cuvântul BUDILA este de origine slavă și înseamnă: plantă înțepătoare, iritantă.

 

Comuna Budila este legată de unele evenimente istorice din trecutul poporului și anume: în anul 1599 Mihai Viteazul, trecând munții prin trecătoarea Buzău spre Transilvania, la ieșirea din Valea Teliului populația din Budila i-a ieșit înainte, aducându-i daruri în semn de supunere.

Demografie

Suprafața totală: 5915 ha, din care:

intravilan: 150 ha
extravilan: 5765 ha
 

Suprafața terenurilor pe categorii de folosință:

agricol: 2049 ha
neagricol: 363 ha
pasune: 834 ha
fâneață: 582 ha
pădure: 3503 ha
 

Număr de locuințe: 1172

 

Efective de animale în gospodăriile populației pe specii:

bovine: 162
cabaline: 196
porcine: 385
ovine: 1475
păsări: 3450
 

Total populație: 4114 locuitori, din care:

români: 3178
maghiari: 679
germani: 2
romi: 252
alte naționalități: 3

 

În jurul anului 1612 cetatea din Budila a fost distrusă pânî la temelie. Mai târziu a fost reclădită, într-un stil mai frumos și mai pompos, devenind cuibul lui Beldi Pal.

 

Perioada aceasta este marcată de o serie de războaie dintre feude ceea ce îl determină pe Beldi Pal să părăsească cetatea Budila atunci când Mikes Kelemen trimite trupele pentru a cuceri proprietatea lui Beldi.

 

O versiune legată de aceste războaie dintre nobilii feudali, arată că Beldi Pal, pentru a induce în eroare dușmanii, a pus invers potcoavele calului, pentru ca aceștia să nu-și dea seama în ce direcție a fugit. Plin de manie ca nu l-a putut prinde, Mikes Kelemen distruge fără milă frumoasa cetate pana la temelii. Există păreri că cetatea din Budila ar fi fost legată prin niște tunele subterane de cetatea din Brașov. Aceste pasaje subterane s-au păstrat până astăzi, situându-se la câțiva metri sub locația școlii.

Monumente

Obiective turistice pe raza localitatii Budila

Castelul Mikes - monument istoric - nefuncțional cu o stare de uzură avansată
Castelul Béldi László - monument istoric - actualul sediu al Primăriei - funcțional, în prezent în curs de renovare
Castelul Béldi Ferenc - monument istoric - funcțional - retrocedat foștilor proprietari, în prezent în curs de renovare
Castelul Nemes - monument istoric - nefuncțional, degradat în proporție de 80%
Biserica Ortodoxă Veche "Sf. Nicolae" - monument istoric - nefuncțional, în prezent în curs de renovare
Biserica Catolică - monument istoric - funcțional, renovat în anul 2009\

Evenimente

 

Manifestări/evenimente culturale locale: 

Festivalul măştilor - organizat în luna februarie (de lăsatu secului Postului Paştelui)
Festivalul muzicii de fanfară "Bujorul" - organizat în ultima duminică din luna mai
Ziua comunei Budila - organizată în prima duminică din luna octombrie
De asemenea, se organizează baluri cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun și de Paște.