Detalii

Istorie

Braşovul a fost menţionat documentar, pentru prima dată în anul 1235 sub numele de Corona, ca aşezare în care fiinţa o mănăstire a ordinului religios catolic premonstratens. Începuturile istoriei oraşului sunt însă mai timpurii cu câteva decenii, fiind legate de colonizarea germană în regiune şi de donaţia Ţării Bârsei, făcută de regele Andrei al II-lea al Ungariei cavalerilor teutoni, în 1211, localitatea fiind întemeiată imediat după aceea, cel mai probabil în 1213.

REFERINȚE CRONOLOGICE

1235 - Prima atestare documentară a Brașovului sub numele de Corona.

1377 - Brașovul este confirmat drept centru administrativ

1379 - Braşovul devine sediul ecleziastic al Ţării Bârsei, numit în primele izvoare Barasu, Burcia, Brasso.

1383 - Începe construcția Bisericii Sfânta Maria, încheiată în 1477. Spre sfârşitul secolului al XIV-lea debutează lucrările la fortificațiile din jurul orașului, finalizate în anul 1646.

1388 - Prima mențiune a școlii de pe lângă Biserica Sfânta Maria din Brașov;

1395 - La Brașov se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei și Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești;

1399 - Prima mențiune documentară a bisericii ortodoxe a românilor din Șcheii Brașovului;

1400 - Cea dintâi invazie turcească din Țara Bârsei, urmată de cea din 1421, când oraşul Braşov este parţial distrus, iar Magistratul este dus în captivitate;

1420 - Se încheie Acordul între Adunarea Districtului Țării Bârsei și Breasla blănarilor, privind construirea Casei Sfatului;

1475 - Primele liste de impozite păstrate la Brașov, cu menționarea celor patru cvartale ale orașului;

1480-1506 - Menționarea lui Gheorghe Grămăticul atestă activitatea didactică românească la Brașov;

1486 - Brașovul și Țara Bârsei sunt încadrate în Universitatea Săsească – Universitas Saxonum;

1521 - Scrisoarea lui Neacșul din Câmpulung adresată judelui primar al Brașovului – primul document păstrat în limba română;

1541 - Proclamarea Principatul Transilvaniei, după căderea Regatului Ungariei sub turci;

1542 - Adoptarea religiei lutherane populația săsească și maghiară din Brașov;

1539 - Începutul activității tipografice a umanistului Johannes Honterus, care în 1541 organizează gimnaziul german pe locul mănăstirii Sfânta Ecaterina și în 1547 înființează biblioteca școlară, care adăpostea cea mai mare colecție de cărți din Transilvania;

1556-1583 - Activitatea diaconului Coresi, cel mai mare tipograf român din secolul al XVI-lea;

1558 - Prima mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov;

1600 - Mihai Viteazul vizitează Brașovul și convoacă Dieta Transilvaniei aici;

1612 - Judele primar Michael Weiss conduce lupta împotriva principelui Gabriei Bathori;

1686 - Transilvania devine parte a Imperiului Habsburgic. În 1688 locuitorii Brașovului se răscoală împotriva noii conduceri a orașului, iar în 1689 are loc incendiul, care provoacă cel mai mare dezastru urbanistic din istoria așezării;

1736 - Lucrări edilitare întreprinse de austrieci: se construieşte o şosea spre Ţara Românească prin pasul Timiş, în 1737 Piaţa Sfatului este pavată cu piatră;

1776-1782 - Se ridică cel mai reprezentativ edificiu baroc al orașului, Biserica romano-catolică Sfinţii Petru şi Pavel;

1781 - Sunt emise Rescriptului de concivilitate și Edictul de toleranţă religioasă, de către împăratul Iosif al II-lea, prin care românii dobândesc drepturi egale cu celelalte națiuni. În 1784-1787 - este construită Biserica Sfânta Treime Grecească, primul lăcaș de cult ortodox din Cetatea Brașovului;

1804 - Se introduce iluminatul public în Cetate(cu ulei);

1835 - Este înfiinţată “Casina română”. În 1838 apar “Gazeta de Transilvania” şi “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, redactate de George Bariţiu.

Revoluția de la 1848. Imnul “Deșteaptă-te române! ”, pe versuri de Andrei Mureșianu.

1851 - Este fondat primul gimnaziu românesc din Braşov, astăzi Colegiul Naţional “Andrei Şaguna”;

1854 - Introducerea telegrafului la Brașov;

1864 - Construcţia Uzinei de Gaz Aerian;

1873 - Inaugurarea Gării Braşov, odată cu prima linie ferată Braşov-Sighişoara;

1882 - Premiera naţională a operetei “Crai Nou” a compozitorului Ciprian Porumbescu;

1889 - Primele posturi telefonice la Braşov;

1897-1898 - Construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Municipiului Brașov;

1916 - Intrarea Armatei Române în Brașov, Dr. Gheorghe Baiulescu fiind primul primar român al orașului. În 1 decembrie 1918 are loc unirea Transilvaniei cu România.

 

ORAȘUL MULTICULTURAL

 

Brașovul este prin excelență un loc al multiculturalității. Orașul a fost fondat de coloniștii sași, având trei suburbii în afara zidurilor „Cetăţii”, „una locuită de români, cealaltă de maghiari şi a treia de ţărani saşi”, după cum arăta umanistul și reformatorul sas, Johannes Honterus, la mijlocul secolului al XVI-lea. Caracterul urban al „Cetății Brașovului” atestată sub numele de Corona, în anul 1235, este demonstrat încă de la fondare de amplasarea sa pe Valea Tâmpei, lipsită de teren agricol. Suburbiile aveau să păstreze până târziu trăsături preponderent rurale, reflectate şi în arhitectură. “Braşovul Vechi” (Altstadt, Óbrassó) s-a constituit în jurul reşedinţei senioriale de pe dealul Sfântul Martin și al bisericii Sfântul Bartolomeu, ridicată după invazia mongolă din 1241, cu cetatea Sprenghi. Spre est, cartierul „Blumăna” (Blumenau, Bolonya) era locuit în principal de secui. Spre vest, se află vechiul cartier românesc al „Şcheilor Braşovului” (Obere Vorstadt, Belgerei, Bolgárszeg), având drept centru spiritual Biserica Sfântul Nicolae (1399) şi şcoala, ridicate şi extinse de-a lungul timpului cu aportul domnitorilor de dincolo de Carpaţi.

Personalitățile care au trăit la Brașov, marcându-i viața culturală și artistică sunt evocate de case memoriale, plăci comemorative, muzee, galerii de artă, monumente istorice și de for public sau de denumirile străzilor.

Piaţa Sfatului, „kilometrul 0” al oraşului, este zona cu densitatea cea mai mare de obiective culturale, în care se se desfăşoară cele mai numeroase și diverse evenimente.

În Piața Sfatului ființează mai multe muzee și case memoriale, amenajate în clădiri istorice: Casa Sfatului, Muzeul Civilizației Urbane (Piaţa Sfatului 15), Muzeul Memorial “Casa Mureșenilor (Piaţa Sfatului 25), Sala “Georghe Dima”.

Imediat in apropierea Pieţei Sfatului se află Biserica Neagră, monument care adposteşte cea mai importantă colecţie de covoare orientale din Europa din afara Turciei, orga mare (1839) şi orga mică (1861), concertele estivale marchând de 60 de ani viaţa muzicală a oraşului.

La Braşov, a fost pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” de astăzi opereta „Crai nou » a compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883) şi tot aici se află Prima Şcoală Românească, unde Diaconul Coresi a tipărit cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul actual al țării.

Pe strada Prundului, care coboară din „Şchei” spre “Cetate”, se află casa în care s-a născut poetul Şt. O. Iosif (1875-1913), la nr. 4 şi liceul “Andrei Mureşianu” şi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, primul gimnaziu românesc din Braşov.

Trecând pe sub Poarta Şcheii (1827-1828) şi lăsând în partea stângă Turnul Ecaterinei (1559), în care funcţionează astăzi sediul Ordinului Arhitecţilor, se deschide strada Poarta Şcheii unde a luat fiinţă în anul 1835 „Casina Română”, societate cultural-politică a românilor brașoveni.

Pe strada Apollonia Hirscher, se găsesc sediile Filarmonicii „Gheorghe Dima”, cu o activitate continuă din anul 1878, și Teatrului de copii „Arlechino”, înfiinţat în anul 1949.Tot aici se află şi Casa de concerte “Reduta” care a fost ridicată în anul 1893.

Perspectiva spre Dealul Warthe cuprinde Rectoratul Universităţii „Transilvania” (Bulevardul Eroilor 29), Casa Dr. Gheorghe Baiulescu (Bulevardul Eroilor 33), Clădirea Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” (Bulevardul Eroilor 35) şi Casa Armatei sau Cercul Ofiţerilor (strada Mureşenilor 29).

În faţa clădirii bibliotecii se află statuia lui George Bariţiu (1812-1893), istoric şi publicist, care a întemeiat în 1838 la Brașov, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic și informativ al românilor din Ardeal.

Pe linia fortificațiilor de nord-est ale vechii cetăți din jurul orașului, a fost construit Palatul Asociaţiei Meseriaşilor (Bulevardul Eroilor 21), în 1902, în stil neobaroc, în care ființează din anul 1970 Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie.

În zona dintre „Cetate” şi suburbia istorică „Blumăna”, spre est, a fost ridicată în 1959 clădirea Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu”. Lângă clădirea teatrului se află statuia autorului imnului naţional, Andrei Mureşianu (1816-1863).

În scuarul din faţa Teatrul Dramatic, a fost ridicat în anul 2002 Monumentul Luptătorilor Anticomunişti din perioada 1944-1989.