Detalii

DATE GENERALE

     În prezent oraşul Beclean este o localitate importantă din nordul Transilvaniei, provincie istorică renumită a României. Centru economic şi turistic aflat în plină dezvoltare, al doilea oraş ca mărime al judeţului Bistriţa-Năsăud, prezintă o serie de atracţii şi obiective de interes deosebit, atât din punct de vedere economic cât mai ales din punct de vedere turistic.

Oraşul Beclean este situat în partea de nord a Podişului Transilvaniei, între Dealurile Ciceului si Dealurile Lechinţei, la confluenţa râurilor Someşul Mare cu Şieul, fiind străbătut de drumul Eurpean  E 576 (DN 17) segmentul Dej-Bistrița-Vatra Dornei ,aflându-se la o distanţă  27 km față de municipiul Dej și la 36 km faţă de municipiul Bistriţa , reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud.

         Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată, fiind străbătut de magistralele Baia-Mare – Bucureşti, Iaşi – Cluj – Timişoara şi Bucureşti – Sighetu-Marmaţiei.

         În partea de nord şi nord-vest Becleanul este mărginit de râul Someşul Mare şi dealuri împădurite iar la sud, sud-est şi sud-vest de coline împădurite sau acoperite cu vegetaţie ierboasă.

          Este amplasat pe un teren plan cu mici ondulații,la altitudinea de 251m.                                      

      Are o suprafaţă totală de 5957 ha, împreună cu cele 3 localităţi componente: Figa la 5 Km (sud-est), Rusu de Jos la 3 Km (sud) şi Coldău la 4 Km (vest) și cartierele Valea Viilor şi Beclenuţ.

         Limitrofe oraşului Beclean se află: la est comuna Şintereag şi Şieu-Odorhei, la sud comuna

 Nuşeni, la vest comuna Uriu iar la nord comuna Căianu Mic şi Chiuza.

         Teritoriul oraşului este traversat de un număr însemnat de drumuri de interes naţional, judeţean şilocal astfel:

– Drumul European E 576, respectiv DN 17 (Cluj-Napoca – Dej – Beclean – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava);

– Drumul Naţional 17 D: Beclean – Salva – Vişeul de Sus – Sighetul Marmaţiei;

– Drumul Judeţean din DN 17: Şintereag – Lechinţa – Sânmihaiul de Câmpie;

– Drumul Judeţean 172 A: Beclean – Nuşeni – Chiochiş – Ţaga – Gherla;

– Drumul Judeţean 172 F: Beclean – Măluţ – Braniştea – Dej.

         – peste 45 străzi asfaltate în proporţie de 85 %.

       Oraşul Beclean, inclusiv satele aparţinătoare înregistra la 01.07.2017 o populaţie totală  de circa 12.360 de persoane din care 6004 de sex masculin și 6356 sex feminin .Vârsta medie estimată  a populației era  de 38,3 ani.După naționalitate  83,9 % sunt români, 15,6 % maghiari şi 0,5 % alte naţionalităţi.

         În funcţie de religia declarată, 71,3 % sunt ortodocşi; 13,9 % reformaţi; 6,8 % penticostali, 0,3 % greco-catolici; 1,3 % baptişti; 1,6 % romano catolici, 1,4 % adventişti; 0,8 % alte confesiuni.

         Oraşul Beclean şi satele aparţinătoare însumează peste 3275 gospodării ale populaţiei, cu o suprafaţă totală de 5957 ha, din care 3659 ha suprafaţă agricolă (1792 ha arabil, 784 ha păşune, 1037 ha fâneţe, 44 ha livezi şi 2 ha vii.

Localitatea Beclean a fost declarată oraş la data de 17.02.1968

SCURT ISTORIC

Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a localităţilor aparţinătoare la confluenţa celor două râuri,Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară, oferind oamenilor condiţii optime de trai din cele mai vechi timpuri şi pâna în prezent.

 Aşezare de seamă la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială ,apoi ecleziastică şi feudală, cu cetate în Evul Mediu ,târg şi oraş în epoca contemporană, oraşul Beclean este atestat documentar din anul 1235, însă istoria localităţii este cu mult mai veche. Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică (aprox.50.000 ani înainte de Hristos), continuarea şi dezvoltarea în neolitic (aprox.5500-l900 ani înainte de Hristos), în epoca bronzului (1700-1150 înainte de Hristos). Exploatarea antică de sare descoperită în zona Băilor Figa, cu o vechime de peste 3000 de ani, este cea mai importantă descoperire arheologică a ultimilor ani, din întreaga Europă Centrală şi de Est.

           Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate(cetăţi), de exemplu pe „Varba” la est de Coldău ,descoperită în secolul XIX şi recenta descoperire, la sfârsit de secol XX pe dealul „Bileag”, unde a fost descoperită o cetate dacică, de catre cercetători ai Universitãţii din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Judeţean Bistriţa- Năsăud.

La începutul Evului Mediu, ca mijloc de protecţie împotriva deselor incursiuni tătare au fost ridicate în zonă iniţial palisade şi valuri de pământ. Cetatea a fost construită ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare Bethlen, de care se leagă numele localităţii. În timpul revoltei curuţilor (1703–1711) cetatea a fost serios afectată.

          Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, desigur, prin donaţie regală, a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni, ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Trebuie  să ţinem seama că la sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui umător, cnezatul Văii Meleşului cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi ,a devenit, prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familiei Apa, iar mai tarziu Apaffi.

           Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate si moşii. Cu privire la familia nobiliară Bethlen,istoricul George Bariţiu arăta că a fost „de origine româna însă renegată”, desigur ca urmare a funcţiilor avute , a înnobilării şi atribuirii de moşii. Domeniul cetăţii cuprinde în anii 1576,1577 şi 1589 importante părţi din satele Beclean, Măluţ, Sânmărghita, Rusu de Jos, Figa, Malin, Bozieş, Cheţiu, Enciu, Morut, apoi curtea nobi1iară de la Săsarm cu satele ei: Căianu Mare şi Mic, Dobric şi Dobricel, Ciceu-Poieni, Ilişua, Agrieş, Curtuiuş, Mireş, Spermezeu, Dumbrăviţa, Piatra, Chiuza şi Beclenuţ, precum şi curtea nobiliară din Sânpetru cu satele şi o parte din moşiile Urmeniş, Milăşel, Pokocza, Tusin, Dâmbu, Budesti, Sanicoară, Lacu.    

Becleanul s-a făcut cunoscut în lume, nu numai prin faptul că era o aşezare cu numele „Beclean pe Someş”, un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca „târg”, loc de întâlnire pentru schimburi comerciale pentru popu1aţia din zonă şi de mai departe, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite „târgurile de ţară „,organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală ,(miercurea), a unor târguri în care populaţia din zonă îşi valorifică produsele obţinute din agricultură,creşterea animalelor şi meşteşugărit.

ORASE INFRATITE

SIEPRAW POLONIA