Nume:
Primaria Nucet
Telefon:
0259.339422
Website:
http://www.primarianucet.ro/
Adresa:
strada Republicii numar 8

Primaria Nucet
Primarii Romania

SERVICE AUTO REPARATII MECANICA DIAGNOZA COMPUTERIZATA VOPSITORIE TINICHIGERIE AUTO.

Detalii

Orasul Nucet – prezentare generala
 

Nucet este un oraș situat în sud-estul județului Bihor, regiunea Crișana, în Depresiunea Beiușului, pe șoseaua Ștei–Câmpeni, la circa 100 km de municipiul Oradea. Denumirea orașului este strîns legată de faptul că această localitate este mărginită de o plantație de nuci.

 

Orașul Nucet are in administrație satele Băița și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafața totală a orașului Nucet este de 41,11 km2 (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor.

 

Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentară oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băița este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de bază a fost mineritul. Apariția pe harta țării se datorează existenței bogățiilor mineraliere (uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localității Băița, sat care are o tradiție minieră de cîteva secole și care actualmente e componentă a Nucetului.

Orasul NucetOrasul NucetOrasul Nucet


REPERE GEOGRAFICE


Din punct de vedere geografic, Nucetul este situat la poalele Munţilor Bihor, pe Valea Băiţei, pe Drumul Naţional DN 75, care face legătura spre est cu judeţul Alba, iar spre vest cu DN 76, respectiv Oradea-Deva. Oraşul Nucet este situat la 12 km faţă de oraşul Ştei, la 92 km faţă de Oradea şi la 63 km faţă de Câmpeni (judeţul Alba).

 

Din punct de vedere administrativ, oraşul Nucet are următoarele limite:la est judeţul Alba, la nord şi nord-vest comuna Câmpani, la sud şi sud-vest oraşul Vaşcău, la sud şi sud-est comuna Criştioru de Jos.

 

Din punct de vedere al reliefului, semnalăm la est Piatra Grăitoare, la sud limita este marcată în lungul grupului muntos format din Măgura Băiţei, Vârful Căsoaia şi Vârful Tarniţa. La limita de nord se află Prislopul, Pietrele Negre şi Piatra Muncelului. Spre vest, perimetrul rămâne deschis Depresiunii Beiuşului.

 

DEMOGRAFIE
Deschiderea exploatărilor miniere în anul 1956 a determinat o adevărată explozie demografică, în doar câțiva ani populația orașului crescând de la 631 locuitori (1948) la 9.879 locuitori (1956), dar datorită restructurărilor masive de la mina Băița, mai tîrziu s-a înregistrat o diminuare treptată a populației, ajungînd în anul 2012 la cifra de 2.399 locuitori.

 

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nucet se ridică la 2.165 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.399 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,5%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,7%) și maghiari (3,42%). Pentru 3,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,39%), dar există și minorități de penticostali (5,22%), greco-catolici (2,96%), romano-catolici (2,26%) și reformați (1,11%). Pentru 6,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

 

Oraşul Nucet are o istorie relativ scurtă, prima atestare documentară oficială având loc în 2 februarie 1956, iar apariţia pe harta ţării se datorează existenţei bogăţiilor mineraliere din zona localităţii Băiţa, actualmente componentă a Nucetului. Băiţa este atestată documentar în anul 1270, când fierul a fost primul metal care a dus la iniţierea mineritului în Munţii Bihor.

 

După retragerea tătarilor, în teritoriu erau târguri (opidum) şi oraşe (civitates), cuprinse în Comitatul de Bihor. În anul 1270, prin actul de danie, Domeniile Beiuşene sunt date Episcopului Ladomar Monoslav. În anul 1452, Domeniile Beiuşene intră în principatul independent al Transilvaniei, în timp ce Beiuşul este ridicat la rangul de târg (opidum).

 

În această perioadă s-au intensificat exploatările miniere la mina din Băiţa şi din împrejurimi. Pentru iniţierea localnicilor în minerit au fost aduşi “hospites”, germanii rudari din Transilvania, iar documentele amintesc de spălăturile de aur din Vaşcău. Pe lângă fier, la Băiţa, erau exploatate aur şi argint, după anul 1541 exploatându-se şi cupru.

 

La mijlocul secolului al XVII-lea se menţionează o stagnare economică, Bihorul devenind “paşalâc” sub ocupaţie turcească, minele de la Băiţa şi Vaşcău fiind ocupate.În anul 1692, odată cu ieşirea Oradiei de sub ocupaţie turcească, Curtea de la Viena a luat măsuri pentru dezvoltarea mineritului la Băiţa şi în anul 1726 sunt reluate exploatările sub monopolului statului.

 

La sfârşitul secolului al XIX-lea, documentele arată o stagnare a activităţii miniere la Băiţa. După anul 1900 cerinţele de bismut au favorizat reluarea activităţii miniere la Băiţa. Alături de minereul de bismut se exploatează minereul de molibden, metal solicitat de metalurgie pentru oţeluri speciale..

 

În anul 1951 au fost descoperite zăcăminte de minereuri rare (uraniu) în Munţii Bihor, la Băiţa de către “Expediţia numărul 3” a Ministerului Geologiei URSS. În ianuarie 1952 ia fiinţă Societatea Româno-Sovietică Kvartit, care intensifică lucrările de prospecţiuni pentru metale rare în regiune.

 

Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, numărul salariaţilor de la exploatarea minieră Băiţa nu a depăşit cifra de 800. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, datorită schimbărilor interne şi internaţionale, ce au intervenit începând cu anii 1948-1950, în zonă şi-au făcut apariţia specialişti ruşi, pregătind o exploatare masivă şi intensă a zăcămintelor de la Băiţa. Societatea “SAVROM KVARTIT” lucra 24 ore din 24 cu un efectiv de 50 000-55 000 de salariaţi.

 

În acele condiţii problema cazării zecilor de oameni veniţi din toată ţara, cât şi din URSS, era deosebit de acută. Pentru rezolvarea acestor probleme, puţinul teren agricol de care dispuneau localnicii a fost expropriat. Pe acest teren s-au ridicat barăci, începând cu anul 1952, ca în 1956, când a fost atestat oficial ca oraş, Nucetul avea deja o populaţie de 10 000 de locuitori.

 

Restrângerea activităţii de exploatare, începând cu anii 1957-1958, cât şi datorită plecării din zonă a cetăţenilor sovietici repatriaţi, a dus la o depopulare a localităţii, rămânând în general o populaţie băştinaşă, cât şi unii cetăţeni stabiliţi aici şi care proveneau din localităţile limitrofe.

 

 

Servicii

PRIMAR: 0740.008038 / 0744.205513

SECRETAR: 0740.690345

CONTABILITATE: 0740.008039

 

Primar
 
Tuduce Mircea Adrian


PROGRAM AUDIENTE:

MARTI: 10.00.-12.00

TELEFON:: 0740.008038 / 0744.205513


Viceprimar
 
Nyeste Andrei


PROGRAM AUDIENTE:

MARTI: 10.00.-12.00


Secretar

Tira Anca Mihaela


PROGRAM AUDIENTE:

MIERCURI: 10.00.-12.00

TELEFON: 0740.690345

Atribuțiile Consiliului Local Nucet
 

 

PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE CONSILIULUI LOCAL PE BAZA LEGII 215/2001 REPUBLICATĂ:

 

Art. 38. – (1) Consiliul local are initiativă si hotărăste, în conditiile legii, în toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege în competenta altor autorităti publice, locale sau centrale.

 

(2) Consiliul local are următoarele atributii principale:


a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabileste, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;


b) aprobă statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;


c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-socială, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteană, regională, zonală si de cooperare transfrontalieră, în conditiile legii;


d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, în conditiile legii;


e) aprobă, la propunerea primarului, în conditiile legii, organigrama, statul de functii, numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;


f) administrează domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;


g) hotărăste darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orasului, după caz, precum si a serviciilor publice de interes local, în conditiile legii;


h) hotărăste vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau orasului, după caz, în conditiile legii;


i) înfiintează institutii publice, societăti comerciale si servicii publice de interes local; urmăreste, controlează si analizează activitatea acestora;

instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si eliberează din functie, în conditiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplică sanctiuni disciplinare, în conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;


j) hotărăste asupra înfiintării si reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unitătii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societătile comerciale pe care le-a înfiintat; hotărăste asupra privatizării acestor societăti comerciale; numeste si eliberează din functie, în conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;


k) analizează si aprobă, în conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitătilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de apărare împotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;


l) stabileste măsurile necesare pentru construirea, întretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a întregii infrastructuri apartinând căilor de comunicatii de interes local;


m) aprobă, în limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrările de investitii de interes local si asigură conditiile necesare în vederea realizării acestora;


n) asigură, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sănătate, cultură, tineret si sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor si protectia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreste si controlează activitatea acestora;


o) hotărăste, în localitătile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură si în bani, precum si de alte facilităti, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilităti pot fi acordate si personalului didactic;


p) contribuie la organizarea de activităti stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;


q) hotărăste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civilă, în conditiile legii, si propune măsuri de îmbunătătire a activitătii acestora;


r) actionează pentru protectia si refacerea mediului înconjurător, în scopul cresterii calitătii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea în valoare a monumentelor istorice si de arhitectură, a parcurilor si rezervatiilor naturale, în conditiile legii;


s) contribuie la realizarea măsurilor de protectie si asistentă socială; asigură protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; înfiintează si asigură functionarea unor institutii de binefacere de interes local;


t) înfiintează si organizează târguri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigură buna functionare a acestora;


u) atribuie sau schimbă, în conditiile legii, denumiri de străzi, de piete si de obiective de interes public local;


v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetătean de onoare al comunei sau al orasului;


x) hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, în vederea finantării si realizării în comun a unor actiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăste înfrătirea comunei sau orasului cu unităti administrativ-teritoriale similare din alte tări;


y) hotărăste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităti ale administratiei publice locale din tară sau din străinătate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritătilor administratiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;


z) sprijină, în conditiile legii, activitatea cultelor religioase;


w) asigură libertatea comertului si încurajează libera initiativă, în conditiile legii.

 

(3) Consiliul local exercită si alte atributii stabilite prin lege.

© 2019 Copyright by Primarii.eu