Nume: |
Primaria Marghita |
E-mail: |
primaria@marghita.ro |
Telefon: |
0259362001 |
Fax: |
0359-409982 |
Website: |
https://marghita.ro/ |
Adresa: |
Str. Calea Republicii nr.1, Marghita |
SERVICE AUTO REPARATII MECANICA DIAGNOZA COMPUTERIZATA VOPSITORIE TINICHIGERIE AUTO.
Marghita (maghiară Margitta, germană Margarethen) este un municipiu în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Cheț, Ghenetea și Marghita (reședința). Se află la 56 de km nord-est de Oradea și avea la recensământul din 2011 o populație de 15.770 de locuitori.
Cele mai vechi descoperiri arheologice datează din epocile de piatră, bronz și fier. După creștinarea ungurilor, în anul 1000 d.C., prin regele Ștefan cel Sfânt, aceste ținuturi ajung sub stăpânirea regatului ungar. Legendele care au străbătut timpul spun că, prin anul 1200 d.C., un grup de oameni trăiau organizați lângă Barcău, consolidând bazele unei așezări. În marea invazie a tătarilor din anul 1241, așezarea a fost trecută prin foc și sabie, iar mare parte a populației a fost ucisă ori dusă în robie. Au scăpat doar cei care s-au adăpostit în pădurile din împrejurimi.
După trecerea invaziei, oamenii s-au întors în vechiul loc, unde și-au refăcut casele arse și au început să se ocupe cu agricultura și păstoritul. Așezarea a fost menționată de-a lungul timpului ca Marghita, Margitfalva etc. Numele orașului Marghita poate proveni de la cel al Margaretei a Ungariei.
Prima atestare documentară a localității Marghita datează din anul 1216. În secolul al XIV-lea Marghita a devenit centru de moșie feudală, atestată documentar în 1332 sub numele de Margitfalva.
În anul 1376 regele Ludovic I al Ungariei a acordat Marghitei dreptul de a ține târguri, ceea ce face ca localitatea să cunoască o dezvoltare economică, devenind un important târg. Vreme de câteva sute de ani, localitatea s-a aflat în proprietate regală maghiară sau a unor familii nobiliare. În timpul feudalismului în această zonă au loc unele framântări sociale, cum au fost cele din anii 1467 și 1514.
La începutul secolului al XVI-lea oștile otomane se revarsă spre centrul Europei, cucerind Belgradul în 1521. După înfrângerea din Bătălia de la Mohács, în 1526, regatul maghiar devine pașalâc turcesc, situație în care ajunge și Bihorul. Localitatea rămâne un important centru agricol și comercial. În anii 1710 și 1739 ciuma lovește Marghita, decimând populația.
La începutul secolului al XVIII-lea, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stăpânirea Imperiului habsburgic. În anul 1823 un mare incendiu a distrus aproape jumătate din localitate. Anul revoluționar 1848 a fost marcat și la Marghita de puternice frământări sociale ale populației locale. Deși înfrântă, revoluția a avut urmări importante pentru Marghita. Iobăgia a fost desființată. Acest lucru a dus la transformări esențiale în viața economică și socială a localității. Crește numărul manufacturilor și se diversifică producția, iar târgurile se țin săptămânal. Ziua de vineri a fost stabilită atunci drept zi de piață. Agricultura din zonă s-a dezvoltat și au apărut primele relații de producție capitaliste. Munca în agricultură era organizată pe ferme, la o parte din lucrări folosindu-se mașini agricole aduse de la Viena și Praga.
În anul 1852 Marghita ajunge domeniu al Abației Melk din Austria, care construiește aici un castel impunător. Noul proprietar a favorizat dezvoltarea localității, amplificând viticultura, cultura cerealelor și pomilor fructiferi. Localitatea număra atunci cam 5.000 de suflete.
La începutul secolului al XX-lea Marghita cunoaște o intensă dezvoltare a meșteșugurilor. Apar ateliere de cizmărie, croitorie, tâmplărie, ceramică, etc. După primul război mondial, odată cu Unirea de la 1 decembrie 1918, Marghita a devenit parte a Regatului Român. În perioada interbelică, 1918-1940, Marghita se consolidează ca centru comercial și de producție. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 7.787 de locuitori, dintre care 4.653 maghiari, 1.795 români, 1.252 evrei ș.a. Marghita era cunoscută mai ales prin târgurile care se organizau săptămânal. În timpul celui de-al doilea război mondial, Dictatul de la Viena din august 1940 aduce Marghita sub ocupație fascisto-horthystă. În perioada 1940-1944 circa 1.700 de evrei din Marghita și satele învecinate au fost deportați în lagărele de concentrare naziste. La 20 octombrie 1944, în urma unor lupte grele, Marghita a fost eliberată de trupele române și sovietice și a revenit în teritoriul României.
Instaurarea regimului comunist în România, în anul 1947, se face resimțită dureros și în Marghita, la fel ca în întreaga țară. Pământurile, magazinele și fabricile sunt luate de stat. Proprietatea Abației Melk trece și ea în posesia statului comunist. Totuși, în anii care vor urma, localitatea va cunoaște perioada de cea mai intensă dezvoltare. Apar primii germeni ai industriei serioase. În perioada 1949-1960 se înființează primele întreprinderi de confecții, construcții metalice, încălțăminte, morărit, etc. După 1960, caracterul industrial al Marghitei începe să se contureze mai pregnant. Din centru agricol și meșteșugăresc, localitatea are tendințe clare de industrializare. Numărul populației crește. Potrivit recensământului din 1964, localitatea număra atunci 10.175 suflete.
După revoluția din 1989, care a dus la prăbușirea regimului comunist, a început procesul de privatizare, s-au înapoiat pământurile. S-au înființat mai multe societăți comerciale private. Mulți oameni și-au deschis propria afacere. Partidele politice democratice, interzise de comuniști timp de cinci decenii, își fac din nou simțită prezența. Potrivit datelor actuale, populația municipiului este de circa 19.000 persoane, din care 17.000 în localitatea de reședință, 1.200 în satul Cheț și 800 în satul Ghenetea.
PRIMAR
Primarul Municipiului Marghita este dl. Marcel-Emil SAS-ADĂSCĂLIŢII
VICEPRIMAR
Viceprimarul municipiului Marghita este dl. Zsolt Demian
SECRETAR GENERAL
Secretarul Municipiului Marghita este d-na Demeter Cornelia
Programul de audienţe al conducătorilor instituţiei publice:
Primar: vineri 10.00-12.00
Viceprimar: joi 9.00-12.00
Secretar: marți și joi 9.00-12.00
0259362001, 0359409978
Programul de functionare:
Luni – Marti- Miercuri- Joi, între orele: 08.00 – 16.15
Vineri, între orele: 08.00 – 15.00
Compartimentul de relații cu publicul și Biroul taxe și impozite locale funcționează în ziua de joi între orele 08-18:30
Ajutor financiar masura 3 – 2021:
Valoarea maxima a ajutorului financiar este echivalentul in lei al sumei de 1.000.000. euro.
Microintreprinderi (0-9 angajati): 95% ajutor financiar – 5% contributie proprie;
Intreprinderi mici (10-49 angajati): 90% ajutor financiar – 10% contributie proprie;
Intreprinderi mijlocii (50-249 angajati): 85% ajutor financiar – 15% contributie proprie.
Beneficiari eligibili masura 3:
Firma infiintata pana in 31.12.2018;
Cifra de afaceri in 2020 este cu minim 5% mai mica fata de 2019;
Beneficiarul isi propune, prin planul de afaceri, investitii de minim 20% in obiective de protectia mediului;
Beneficiarul isi asuma un numar mai mare sau egal de angajati, cu cel din 2019, la sfarsitul perioadei de sustenabilitate;
Beneficiarul nu este in faliment, insolventa sau dificultate la sfarsitul lui 2019
Cheltuieli eligibile masura 3:
Construirea/achizitia/ extinderea spatiilor de productie/servicii – maxim 50% din valorea proiectului; In situatia in care lucrarile de construire nu sunt demarate in termen de 6 luni de la semnarea contractului de finantare acesta se rezileaz de drept;
Achizitia de echipamente, utilaje, tehnologii;
ATENTIE: Lucrarile de modernizare pot fi considerate eligibile doar in masura in care sunt aferente unei investitii initiale. Investiile sunt eligibile doar daca reprezinta investitii initiale.
Domenii de activitate masura 3:
Clasa C – Industria prelucratoare (fara codurile 11, 12, 254);
Clasa F – Constructii;
Clasa G – Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor;
Clasa H – Transport si depozitare;
Clasa I – Hoteluri si restaurante;
Clasa M – Activitati profesionale, stiintifice si tehnice;
Clasa N – Activitati de servicii administrative si de activitati de servicii suport;
Clasa P – Invatamant;
Clasa Q – Sanatate si asistenta sociala;
Clasa R – Activitati de spectacole, culturale si recreative;
Clasa S – Alte activitati de servicii.
Grila de punctaj masura 3:
1.Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 – max. 40 puncte:
≥30% – 40 puncte;
≥25 < 30% – 35 puncte
≥20 < 25% – 30 puncte;
≥15 < 20% – 25 puncte;
≥10 < 15% – 20 puncte;
≥5 < 10% – 15 puncte;
< 5% – 0 puncte (proiect respins).
2. Investiție de minim 20% din valoarea proiectului în obiective pentru schimbările climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu – max 40 puncte:
≥90% din valoarea proiectului contribuie la obiectivele de mediu – max. 40 puncte:
≥80 < 90% – 35 puncte;
≥70 < 80% – 30 puncte;
≥60 < 70% – 25 puncte;
≥50 < 60% – 20 puncte;
≥40 < 50% – 15 puncte;
≥30 < 40% – 10 puncte;
≥20 < 30% – 5 puncte;
< 20% – 0 puncte (proiect respins).
3. Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) – max. 5 puncte:
Sold negativ – 5 puncte;
Sold pozitiv – 0 puncte.
4. Proiectul propune un produs/proces inovativ – max. 5 puncte:
DA – 5 puncte;
NU – 0 puncte.
5. Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate – cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) – 10 puncte:
≥15% – 10 puncte;
≥10% < 15% – 5 puncte;
< 10% 0 puncte.
La punctaje egale, departajarea se va face in functie de procentul alocat protectiei mediului urmat de procentul din diminuarea cifrei de afaceri.
Selectarea unui proiect pentru finanțare se realizează în ordinea depunerii și este condiționată de îndeplinirea simultană a următoarelor elemente:
punctajul obținut să fie de cel puțin 70 de puncte (punctaj minim de calitate);
să nu obțină valoare 0 la criteriile de evaluare tehnică și economică de la punctele a) și b);
disponibilitatea fondurilor alocate acestui apel.
Durata proiectului este de maximum 24 de luni fără adepăși data de 31 decembrie 2023