Detalii

Asezarea geografica a Municipiului Campulung

   Partea de N-E a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci.

   In nordul depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta masivul Iezer (Harta Muntilor Iezer - Papusa), unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa - Zanoaga. Ceilalti munti care se invecineaza cu depresiunea Campulungului sunt: Papusa, Leaota si Piatra Craiului.

   Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din tara, la sud cu dealuri inalte subcarpatice acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.

 

Municipiul Campulung - Istorie Veche

   Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite atât pe raza oraaului, cât ai în imprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescareasa, în sudul orasului a fost descoperita o necropola, dovada a existentei unei asezari omenesti.

   Urme de locuire geto-dacica, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oras, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel ai cele de la Apa Sarata si Bughea de Sus, care apartin culturii dacice târzii.
   La Cetateni-Muscel, aaezare dacica locuita fara întrerupere din jurul anului 300 î.d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existenta aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi asezari dacice din tara.

   Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide o perioada distincta în istoria noastra ai implicit a acestei zone. Fiind o provincie de granita a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de aparare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificatie punctate de existenta unor castre de pamânt sau piatra.

   Limesul reprezinta o notiune al carei continut a evoluat pe parcursul secolelor începând de la cel de limita despartitoare a unui teren si pâna la cel de frontiera fortificata în fata unui teritoriu înca necucerit, în scopul instituirii unui obstacol.

   Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificatiile si trupele de granita, aveau misiunea de a supraveghea, apara, respinge miscarile si eventualele incursiuni ale inamicului.

   Limesul putea fi ai un hotar natural constituit de un lant muntos sau de un curs de apa, dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit.

   Componenta fundamentala a limesului o constituia întotdeauna drumul care urma linia hotarului. Al doilea element îl constituiau trupele (legiuni, trupe auxiliare). Celelalte componente erau fortificatiile în care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi, turris.

   Un limes complet comporta un val de pamânt, uneori întarit cu palisada sau zid de piatra, completate cu fortificatii dispuse în spatele liniei de granita la distante variabile între 5-10-20 km ai turnuri de supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare.

   Unul dintre limesurile din Dacia este limesul transalutanus, care se întinde pe o lungime de 235 km, construit la o distansa variabila de 10-15 km E de Olt. Valul limesului nu este continuu. De la râul Arges este înlocuit de cursul Râului Doamnei si al Râului Târgului.    Pornea în N de la Rucar si se oprea în S la Flamânda. Compozitia valului era de pamant cu miez ars. Înalt de 3 m si lat de 10-12 m, avea un sant spre E. În spate, limesul se sprijinea pe linia de castre si turnuri legate de drumul strategic. Limesul transalutanus a fost construit probabil de Septimius Severus (193-211 d.Hr. ) pentru a crea un sptaiu de siguranta liniei Oltului.

   Dupa anul 245 d.Hr., în urma puternicelor atacuri carpice, limesul transalutanus a fost abandonat ai granita a revenit pe Olt (limesul Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale limesului transalutanus, cel de la Jidava (astazi Apa Sarata, localitate inglobata în orasul Câmpulung) este singurul construit în piatra si caramida ai, în acelasi timp, cel mai mare. Castrul avea forma dreptunghiulara, era înconjurat cu un zid de incinta prevazut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi si semicirculare la colturi si avea rolul de a controla drumul prin pasul Bran.

   Primele sapaturi arheologice au fost efectuate de D.Butculescu. Aceste sapaturi si cele care le-au urmat au identificat cele patru porti prevazute cu turnuri. Daca pentru începuturile construirii castrului se fac doar presupuneri, neexistând alte elemente de dotare decât cele numismatice din epoca lui Septimius Severus, sfârsitul existentei sale se plaseaza la mijlocul sec. III, ultimele monede descoperite fiind de la împaratul Gordian III.

 

Orase infratite

Asezat la întretaierea drumurilor care legau Transilvania de Muntenia, Câmpulungul avea legaturi comerciale atât cu orasele din Tarile Române cât si cu orase importante din Europa, înca din epoca medievala. Mai mult, calatorii straini care treceau prin Câmpulung ramâneau impresionati de frumusetile acestor locuri.

   Dorinta oamenilor de a mentine aceste legaturi s-a concretizat, în zilele noastre, prin aparitia înfratirii între municipiul nostru si diferite orase si comunitati de pretutindeni.
   La 21 mai 1995 se semna Tratatul de Înfratire între Municipiul Câmpulung si orasul Soissons din Franta. S-au creat, astfel, premizele pentru realizarea schimburilor economice, culturale, sportive dintre cele doua orase. Partea franceza s-a implicat, la acea vreme, si în dotarea Spitalului Municipal Câmpulung cu aparatura medicala prin donatii importante. Cu ocazia participarii, la invitatia Asociatiei Municipiilor din România, la al III-lea Forum al Cooperarii Descentralizate Franco-Române de la Nantes (15-16 noimebrie 2007) au fost reafirmate legaturile dintre cele doua municipalitati.

   În anul 2005 Municipiul Câmpulung a început colaborarea cu municipiul Popovo din Bulgaria. Daca la început relatiile au fost sub forma vizitelor oficiale reciproce, ele s-au concretizat prin semnarea în mai 2007 a unui Acord de Cooperare între Municipiul Câmpulung si Municipiul Popovo. Prin acest Acord se vor intensifica schimburile culturale, economice si turistice între cele doua comunitati. (site: www.popovo.bg)

   Pe lânga aceste tratate de înfratire, Municpiul Câmpulung întretine relatii de colaborare cu orasul Gornja Radgona din Slovenia, relatii începute din anul 2003. Au avut loc vizite oficiale reciproce din partea reprezentantilor celor doua orase, schimburi care speram sa se concretizeze în curând prin semnarea unui acord de înfratire. (site: www.gor-radgona.si)
   În Municipiul Câmpulung precum si în comunele limitrofe traieste o importanta comunitate italiana, urmasi ai italienilor stabiliti în aceasta zona înca din secolul al XIX-lea.

   Pentru a pastra legatura cu locurile natale de unde au venit înaintasii lor ei au dezvoltat legaturi de prietenie între asociatiile si locuitorii Câmpulungului si orasului Belluno, de unde proveneau cei mai multi italieni care s-au stabilit aici.