Situat în partea central-vestică a ţării la marginea de vest a întinsei depresiuni a Transilvaniei, judeţul Alba cuprinde în limitele sale teritoriale trei mari unităţi naturale:

Teritoriul oraşului Cugir ocupă partea de sud-vest a judeţului Alba, oraşul propriuzis fiind aşezat în partea nordică a acestui teritoriu.

Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea se află la intersecţia paralelei de 45' 49' latitudine nordică cu meridianul de 23' 34' longitudine estică, situându-se la 15 km sud de Valea Mureşului, la 25 km est de Orăştie şi 35 km sud-vest de Sebeş.

Oraşul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăştiei cu Munţii Şureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300m faţă de nivelul mării.

Şoseaua naţională şi calea ferată Bucureşti-Arad se ramifică în dreptul comunei Şibot spre sud trecând prin localitatea Vinerea de unde ambele se îndreaptă paralel cu râul Cugir, spre oraşul Cugir.

Oraşele capitală de judeţ apropiate Cugirului sunt :

• municipiul Alba-Iulia - 45 km sud-vest,
• municipiul Sibiu - 97 km,
• municipiul Deva - 45 km,
• municipiul Cluj-Napoca - 149 km.

Împreună cu cele şapte localităţi componente:

• Bocsitura,
• Bucuru,
• Calene,
• Fete,
• Goasele,
• Mugesti şi
• Vinerea

oraşul ocupă o suprafaţă de 354,1 km (aproximativ 0,148 % din suprafaţa României).

Cugirul s-a dezvoltat din vechea aşezare rurală Kudsir, atestată documentar în anul 1493, devenind oraş în anul 1960.

Populaţia oraşului este în prezent de 25.950 locuitori dintre care de naţionalitate română 25.073 locuitori.

În imediata apropriere spre est, sud şi vest se ridică dealuri ce depăşesc 700 m altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase şi plantaţii de pin. Spre sud de aceste dealuri se intinde regiunea muntoasă, grupa munţilor Şureanu ce face parte din Carpaţii Meridionali, iar spre nord şerpuieşte lunca şi terasele râului Cugir.

Principala reţea hidrografică o constituie bazinul râului Cugir afluient pe partea stângă a râului Mureş, având o lungime de 54 km.

Clima oraşului Cugir este de tip temperat-continental cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de câmpie şi moderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunile montane.

Populaţia activă a oraşului cuprinde aproximativ 13.500 de persoane, respectiv 42,9% din populaţia totală, cuprinsă în principal în activităţi industriale, construcţii de maşini, confecţii, prelucrarea lemnului, aproximativ 31,9% din populaţia totală.

În domeniul prestărilor de servicii, comerţ, activităţi hoteliere, transporturi, telecomunicaţii, administraţie îşi desfăsoară activitatea un număr de aproximativ 1.600 persoane iar în învăţământ, sănătate şi cultură îşi desfăşoară activitatea un număr de circa 650 persoane. Un număr relativ mic de locuitori activează în agricultură şi silvicultură, aproximativ 9% din populaţia activă.

Administrativ teritoriul oraşului Cugir se învecinează în N cu comuna Sibot, în N-E cu comuna Salistea, in E cu comunele Sasciori, Pianu si Sugag, in S şi în V aflandu-se judeţul Hunedoara.

Profilul economic al orasului este preponderent industrial. Factorul decisiv în dezvoltarea economica a Cugirului a fost din cele mai vechi timpuri activitatea de prelucrare a metalelor. In anul 1799 se creeaza prima unitate industriala importanta în zona. In anul 1906 se construieste calea ferata Şibot- Cugir, iar în anul 1911 se realizeaza barajul si aducţiunea de apa de pe Râul Mic, prin care se realiza si energia electrica pentru industrie.

In prezent la S.C. U.M. Cugir S.A. se realizeaza masini-unelte, produse electro-casnice, produse ale industriei de aparare, fuse textile, scule si desigur repere pentru automobilul "Mercedes - A Klasse". Produsele uzinei au fost bine apreciate pe piata interna si pe cea externa.

Trebuie remarcata deasemenea, forta de munca existenta cu o inalta calificare în domeniul tehnic, care datorita procesului de tranzitie al uzinei este insuficient exploatata în prezent.