Programul Operaţional Infrastructură Mare

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 răspunde provocărilor de dezvoltare identificate la nivel național în ceea ce priveşte infrastructura şi resursele.Având în vedere gradul ridicat de corelare şi complementaritate a tipurilor de investiţii în infrastructură, promovarea investiţiilor care adresează nevoile în domeniul infrastructurii şi resurselor au fost propuse spre finanţare în cadrul unui singur program operaţional, având ca obiectiv global: Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la standarde europene, consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile, în condiţii de siguranță şi utilizare eficientă a resurselor natural. POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 10,65 mld. euro din care 6,54 mld. euro Fond de Coeziune, 2,10 mld. euro Fond European de Dezvoltare Regională și 483,88 mil euro Fond European de Dezvoltare Regională – REACT EU, la care se adaugă o cofinanţare totală de cca. 1,53 mld. euro.

Axe Prioritare

POIM 2014-2020 cuprinde 10 Axe Prioritare (AP), structurate pe următoarele domenii de dezvoltare, astfel:”

Investiţiile dedicate sectorului transport sunt orientate spre continuarea investiţiilor demarate în perioada 2007-2013, având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe reţeaua TEN-T, prin realizarea tronsoanelor lipsă, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei naţionale de drumuri care asigură conectarea la reţeaua TEN-T şi modernizarea reţelei de căi ferate, prin electrificare şi dotarea cu material rulant a sectoarelor construite/reabilitate. Investiţiile în sectorul de transport vizează, totodată, şi dezvoltarea celorlalte moduri de transport (naval şi aeroportuar), contribuind astfel la crearea premiselor pentru dezvoltarea economică locală şi regională, precum şi măsuri cu caracter orizontal, cum ar fi protecţia mediului, siguranţa pe toate modurile de transport, eficientizarea serviciilor de transport şi dezvoltarea terminalelor intermodale. Obiectivele în acest domeniu sunt corelate cu Master Planul General de Transport (MPGT), iar proiectele finanțabile sunt cele prioritizate după testarea în cadrul Modelului Naţional de Transport dezvoltat în MPGT.

În domeniul mediului, investiţiile pentru perioada 2014-2020 vor continua proiectele orientate spre implementarea acquis-ului comunitar în domeniul apei şi apei uzate, prin continuarea procesului de regionalizare a managementului în acest sector, precum şi cel al managementului deşeurilor. Adiţional, va continua procesul de elaborare şi implementare a planurilor de management – seturi de acţiuni pentru ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000, precum şi cel de decontaminare a siturilor industriale poluate istoric.

În ceea ce privește schimbările climatice, investiţiile vor fi orientate spre măsuri non-structurale şi structurale cu rol de prevenţie a principalelor riscuri cu care se confruntă România, respectiv inundaţiile, seceta şi eroziunea costieră, acordându-se totodată atenţie întăririi capacităţii de răspuns a structurilor cu rol în managementul situaţiilor de urgenţă.

Energia curată şi eficienţa energetică, precum şi asigurarea flexibilităţii transportului energiei electrice şi gazelor naturale, reprezintă o prioritate dedicata cu precădere sectorului privat, atât pentru producătorii şi distribuitorii de energie din resurse regenerabile al căror potenţial a fost mai puţin exploatat, cât şi pentru societăţile comerciale active în sectorul industrial, care doresc să îşi eficientizeze consumul de energie prin cogenerare. Distribuţia şi contorizarea inteligentă vor contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea gazelor cu efect de seră, contribuind totodată la atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020 în acest domeniu. În același timp, dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale conduc la creșterea nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final. De asemenea, pandemia generată de SARS-CoV-2, un virus cu o contagiozitate extrem de înaltă, a provocat o criză sanitară fără precedent și decesul unui număr mare de persoane la nivel global și în state din Uniunea Europeană, printre care și România.
Având în vedere faptul că limitarea răspândirii virusului, precum și a efectelor extrem de grave ale acestuia asupra populației României, poate fi realizată doar prin asigurarea disponibilității aparaturii și dispozitivelor medicale dublate de asigurarea necesarului de echipamente specializate de protecție pentru personalul medical și pentru efectuarea transportului izolat al persoanelor afectate precum și prin asigurarea desfășurării în condiții de siguranță a actului medical terapeutic şi asigurarea condițiilor igienico-sanitare minime necesare funcționării corespunzătoare a unităților de învățământ de stat prin asigurarea disponibilității echipamentelor/dispozitivelor de protecţie medicală se impune dotarea corespunzătoare a unităților sanitare publice în care sunt tratate cazurile de infecție cu virusul SARS-CoV-2 , a unităților de învățământ de stat precum și realizarea de investitii pentru structurile care utilizează fluide medicale pentru desfășurarea actului medical terapeutic și din structurile mari consumatoare de energie electrică la nivelul spitalelor publice din sistemul sanitar de stat.

Sursa: mfe.gov.ro